Faptul că nu au fost găsite defecte în eșantioanele inspectate este o dovadă favorabilă, dar nu demonstrează că fiecare produs este lipsit de defecte sau că problemele viitoare sunt imposibile.
Ce stabilește de fapt rezultatul
Un eșantion fără defecte înseamnă că inspectorii nu au observat defecte definite în unitățile examinate, în cadrul verificărilor și condițiilor utilizate. Concluzia aparține acelui eșantion și acelui domeniu de inspecție. Ea nu descrie automat unitățile neexaminate, caracteristicile care nu au fost testate sau produsele realizate în condiții diferite.
NIST Engineering Statistics Handbook explică faptul că eșantionarea de acceptare utilizează informații dintr-un eșantion pentru a decide dacă un lot este probabil acceptabil. Scopul său principal este luarea unei decizii privind lotul, nu estimarea completă a calității lotului. Prin urmare, un lot acceptat și un eșantion perfect nu sunt garanții absolute.
De ce rămâne un risc rezidual
Eșantionarea observă doar o parte a unui lot. Un defect poate fi rar, grupat într-o parte neexaminată sau absent din unitățile selectate din întâmplare. Contează și acoperirea inspecției: o verificare vizuală nu poate stabili o proprietate funcțională nemăsurată, iar un test efectuat într-o singură condiție nu poate stabili performanța în toate condițiile posibile de utilizare.
Prin urmare, forța unui rezultat fără defecte depinde de definirea lotului, metoda de selecție, dimensiunea eșantionului, criteriile privind defectele, testele efectuate și rezultatele înregistrate. Fără aceste detalii, expresia „zero defecte” spune puțin despre cât din riscul relevant a fost examinat efectiv.
Concluzia responsabilă
Afirmația justificabilă este că nu au fost găsite defecte specificate în eșantionul inspectat, în cadrul domeniului de testare indicat. Aceasta nu trebuie extinsă la afirmații că întregul lot are zero defecte, că fiecare utilizator va primi o unitate fără cusur sau că nu poate apărea nicio defecțiune viitoare. Pentru o concluzie specifică produsului, cititorii ar avea nevoie de înregistrarea relevantă a eșantionării lotului și de acoperirea testelor.
Un eșantion mai mare fără defecte demonstrează că riscul este zero?
Nu. Un eșantion mai mare, selectat corespunzător, poate oferi dovezi mai puternice, dar eșantionarea singură nu poate demonstra că riscul unui defect neobservat este exact zero.